Sorana MAIER
Subsecretarul de stat Helge Fleischer spune ca sistemul de învamânt în limba germana; din România este un atu pentru atragerea investitorilor germani, care prefera sa aleaga zone unde gasesc vorbitori de limba germana. Fleischer spune ca importante în pastrarea identitatii comunitatii germane din România sunt atât învamântul, cât si teatrele si celelalte institutii de cultura, traditiile, dar si Biserica. În toamna, la Sibiu va avea loc reuniunea Grupului de lucru româno–german pentru învatamânt.
Sunteţi, din 2010 subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. În ce constă activitatea acestui departament?
H.F.: Departamentul pentru Relaţii Interetnice are mai multe responsabilităţi, pe de o parte formulează şi susţine politica guvernamentală cu privire la relaţiile interetnice, este canalul de comunicare între minorităţile naţionale şi Guvern şi, pe de altă parte, ţine legătura şi reprezintă România în faţa unor organisme internaţionale pe această tematică de specialitate.
Cred că tematica relaţiilor interetnice reprezintă un atu, un punct forte în relaţiile cu Germania. Minoritatea germană, în mod natural, îndeplineşte un rol de punte de legătură între cele două ţări, în relaţiile bilatarale. Practic orice vizită de rang înalt din ultimii ani a inclus şi minoritatea germană, mă refer la demnitarii germani care au venit aici, respectiv, în practică, este deja o cutumă ca vizitele să includă şi reprezentanţi ai minorităţii când este vorba despre plecarea unor demnitari de rang înalt în vizită în Germania.
Aţi făcut mai multe vizite oficiale în Germania în ultima perioadă, ce semnale aţi primit în urma întâlnirilor pe care le-aţi avut?
H.F.: Am fost în decembrie, anul trecut, în Germania la Hessa şi la Berlin, de curând am fost din nou în Germania, la Stuttgart, la invitaţia Institutului pentru Relaţii Externe al Germaniei, şi la Berlin pentru a discuta cu secretarul de stat din Ministerul de Externe, Christoph Bergner, responsabil şi pentru problematica minorităţilor germane şi din nou la Hessa pentru a întări relaţia dintre România şi Hessa. Dinamica vizitelor unor demnitari din Hessa în România a crescut foarte mult în ultimul timp, datorită mai ales a implicării preşedintelui Parlamentului Landului Hessa, Norbert Kartmann, care are origini din Transilvania. Acum câteva luni spre exemplu o delegaţie guvernamentală şi parlamentară condusă de vice-prim-ministrul Hahn a efectuat o vizită în România.
La Berlin, discuţiile cu secretarul de stat Dr. Bergner au vizat pregătirile pentru reuniunea Grupului de lucru pe limba germană, grup de lucru constituit la ultima sesiune a Comisiei Guvernamentale Româno-Germane care a avut loc la Sibiu, anul trecut. Domnul secretar de stat Dr. Bergner a preluat şi preşedinţia grupului de lucru din partea germană, iar România asigură preşedinţia prin secretarul de stat Oana Badea, de la Ministerul Educaţiei.
Acest grup de lucru care îşi propune găsirea unor soluţii pentru întărirea învăţământului în limba germană ca limbă maternă va avea o sesiune în toamna acestui an, la Sibiu. A doua temă pe care am discutat-o cu secretarul de stat german a fost problematica comisiei guvernamentale româno-germane, care va avea o sesiune de lucru în luna octombrie a acestui an, la Berlin.
Cu crearea acestui grup de lucru, practic noi am introdus încă o periodicitate în acest organism de colaborare - dacă într-un an are loc sesiunea guvernamentală mixtă în România, anul următor grupul de lucru se întâlneşte în Germania şi invers, aceasta sporind dinamica relaţiei.
Vorbiţi despre o întărire a învăţământului în limba germană. De ce este el atât de important şi care sunt problemele cu care se confruntă?
H.F.: Dacă am spus că în relaţiile româno-germane minorităţile reprezintă un atu, eu cred că acelaşi lucru se poate spune şi despre acest sistem de învăţământ în limba germană . Este un sistem de învăţământ unic în formula aceasta, pentru că se bazează pe o tradiţie şi o istorie îndelungată şi ar trebui să fie un avantaj şi în citirea acestei oferte educaţionale de către Germania, pentru că în multe state Germania trebuie să susţină, de la început, un astfel de învăţământ care nu există, nu are tradiţie. În România lucrurile stau altfel. Drept rezultat, Germania se implică în consistent în susţinerea învăţământului de limba germană din România.
Pe de altă parte, în România acest învăţământ în limba germană face parte din contextul general al învăţământului, cu toţii cunoaştem problemele care există în sistemul de învăţământ, iar învăţământul în limba germană nu este ferit de toate aceste probleme.
Ar trebui să i se acorde o atenţie deosebită tocmai pentru că reprezintă ceva special şi aici nu mă refer doar la avantajele pe care le reprezintă pentru minoritari, pentru vorbitorii nativi de limba germană. Acest sistem reprezintă un avantaj şi pentru că foarte mulţi români au posibilitatea, urmând acest sistem de învăţământ, de la grădiniţă, până la nivelul universitar, ca după aceea să găsească pe piaţa muncii oferte mult mai diversificate decât ar găsi absolvind echivalentul în limba română.
Al doilea avantaj major în marketingul de poziţie al României, în concurenţa României faţă de alte state în ceea ce priveşte atragerea de investitori este tocmai acesta, oamenii bine pregătiţi din acest sistem de învăţământ reprezintă un atu, mai ales când vorbim de IMM-uri. Am vorbit des cu reprezentanţii unor IMM-uri din Germania care mi-au spus că ei sunt foarte buni în ceea ce fac, dar nu sunt foarte buni în a învăţa limbi străine, deci preferă zone în care găsesc vorbitori de germană şi pot comunica în mod direct şi găsesc un mediu cultural cunoscut. Practic învăţământul în limba germană este important pentru sporirea unor investiţii în România.
În timpul vizitelor în Germania aţi primit semnale din partea unor investitori care ar fi interesaţi de România?
H.F.: Sunt mulţi investitori care se interesează de România în continuare. Ştiu că îşi doresc o anumită predictibilitate în ceea ce priveşte politicile publice din România. Pe de altă parte, o temă pe care aud destul de des că o consideră deficitară în România este tema învăţământului dual, pregătirea forţei de muncă în ceea ce priveşte învăţarea unor meserii care acum se cer, legătura între teorie şi practică. Ei apreciază foarte mult învăţământul teoretic din România, dar consideră că, pe lângă acest învăţământ teoretic, ar trebui să existe şi mai multe accente pe activitatea practică, pe pregătirea unor meserii astfel încât forţa de muncă să poată intra direct în fluxul tehnologic.
Este situaţia saşilor din Sibiu diferită de cea a etnicilor germani din restul ţării?
H.F.: Istoria minorităţii din România arată că sunt anumite particularităţi regionale, germanii au imigrat în anumite zone ale României, evident că fiecare grup, dacă vorbim de şvabii bănăţeni, de saşi, de landleri sau şvabii sătmăreni, are particulatităţile sale şi este bine ca fiecare să-şi păstreze identitatea regională. Pe de altă parte, noi toţi ne simţim germani, considerăm că suntem germani şi sigur că şi la recensământul din acest an ei toţi vor fi consideraţi germani, dincolo de identitatea regională, pe care o pot afirma fără probleme, aşa cum este prevăzut şi chestionarul.
Cum reuşesc germanii din România să-şi păstreze identitatea? Au un rol important aceste întâlniri ale saşilor, care au loc foarte des?
H.F.: Am vorbit de şcoli şi cred că un element cheie este şcoala germană - nu este singurul, dar este unul foarte important. Oferta pentru copii şi tineri, continuarea tradiţiilor şi culturii germane prin taberele tematice, cursurile de dansuri tradiţionale şi spectacole organizate de grădiniţe sau organizaţiile de tineret ale Forumului German, toate au rolul lor. Putem vorbi şi de instituţii culturale spre exemplu, teatrele, cum avem la Sibiu Teatrul "Radu Stanca", cu o secţie în limba germană, avem la Timişoara Teatrul German. Un alt factor important îl reprezintă mass-media de limba germană din România. Şi monumentele architecturale reprezintă vectori importanţi în afirmarea identităţii, spre exemplu bisericile fortificate din Transilvania. În ceea ce priveşte saşii trebuie să vorbim şi de Biserica Evanghelică ca element important, definitor pentru minoritatea germană, tradiţiile şi slujbele religioase, dar cred că şi aceste contacte şi această activitate a Forumului German de a servi drept facilitator de contacte între România şi Germania este parte integrativă a identităţii germane. Sunt mulţi factori care, în ansamblu, duc afirmarea şi păstrarea identităţii germane, dar evident partea legată de educaţie, tradiţii şi de cultură este importantă.
Prin intermediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice sunt susţinute financiar minorităţile? Există fonduri în acest sens?
H.F.: Departamentul îşi concentrează activitatea mai degrabă spre relaţii interetnice. Există fonduri alocate minorităţii ca atare pentru păstrarea identităţii ei, şi vorbim de toate minorităţile din România, care se derulează prin intermediul departamentului. Aici rolul primordial revine minorităţii.
Pe lângă aceasta, Departamentul ca atare organizează anual un concurs de proiecte interetnice, proiecte care implică mai multe minorităţi, sau mai multe minorităţi împreună cu populaţia majoritară. Este vorba despre proiecte care vizează o mai bună cunoaştere a celuilalt, activităţi culturale comune, care implică un dialog interetnic, intercultural. Şi departamentul are iniţiative şi dezvoltă diferite parteneriate pe această tematică.
Reuşiţi să atrageţi fonduri şi din alte surse?
H.F.: Una din preocupările mele permanente este cea de a identifica noi parteneriate şi noi colaborări. De când am preluat acest mandat de subsecretar de stat am încercat să continui şi să întăresc relaţiile cu fundaţiile politice germane prezente la Bucureşti. În anul 2011 pot să afirm că avem colaborări cu toate aceste fundaţii.
Am reuşit să revigorez relaţia cu Fundaţia Hanns Seidel (creştin-socială), să construim un adevărat parteneriat. Finanţăm împreună spre exemplu Conferinţa anuală a profesorilor de limba germană din România sau realizarea unui CD care va cuprinde cântece din tradiţia fiecărei minorităţi naţionale din România, dar şi multe alte proiecte.
Programul statul de drept al Fundaţiei Konrad Adenauer (creştin-democrată) s-a asociat unui demers al Departamentului pentru relaţii interetnice de a susţine promovarea filmului Mănuşiile Roşii al regizorului Radu Gabrea după romanul scriitorului şi preotului sibian Eginald Schlattner prin achiziţionarea unor DVD-uri.
Cu Fundaţia Friedrich Ebert (social-democrată) realizăm anul acesta un program care are drept obiectiv transmiterea generaţiei tinere a experienţelor trăite de generaţia etnicilor germani deportaţi în fosta URSS. Practic tineri de la nivel liceal, dar şi universitar din Satu Mare, Timişoara şi Sibiu încearcă să cuprindă diferitele aspecte ale acestei experienţe din perspectiva istoriei orale, dar şi a surselor existente şi reflectarea acestei experienţe în literatură şi sperăm să reuşim să elaborăm cu sprijinul cercetătoarei Hannelore Baier, Forumului Democrat al Germanilor din România, al CNSAS şi al Centrului naţional pentru formare continuă în limba germană un suport alternativ pentru tratarea acestui subiect în cadrul orelor de istorie disponibil online.
Aveţi şi o activitate didactică, continuaţi să mai predaţi?
HF: Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu este un important centru de resurse şi competenţe pe tematica relaţiilor interetnice. Sunt şi rămân legat de comunitatea universitară sibiană, menţin un dialog permanent cu conducerea universităţii şi a facultăţii şi bineînţeles cu colegii mei care mă şi susţin. Sunt implicat în dezvoltarea şi derularea mai multor proiecte de cercetare. Continui să mai predau şi dialogul cu studenţii înseamnă foarte mult pentru mine. Încerc să le transmit şi unele experienţe din activitatea mea de la Bucureşti. Relaţia şi comunicarea cu studenţii înseamnă pentru mine şi încărcarea bateriilor şi transferul unor informaţii şi cunoştiinţe în ambele direcţii.
Cum reuşiţi să vă împăcaţi cu faptul că locul dumneavoastră de muncă este la Bucureşti, iar familia la Sibiu?
H.F.: Nu pot să spun că este o viaţă de familie tipică, dar familia mea s-a obişnuit cu această situaţie şi mă susţine. Noi, de mai multă vreme trăim în acest fel, deoarece înainte de a fi numit subsecretar de stat la Bucureşti făceam aceeaşi navetă, fiind consilierul ministrului pentru Afaceri Europene. Practic, cu mai multe întreruperi, începând din anul 2001, eu tot timpul am făcut naveta între Sibiu şi Bucureşti, între Sibiu, Bucureşti şi alte locaţii.
Este nevoie de foarte multă coordonare, înţelegere. Încerc să fiu, pe cât posibil, în week-end-uri acasă, dacă nu reuşesc poate vin ei spre Bucureşti, sau ne întâlnim în altă parte. Este greu, dar nu imposibil. Am învăţat că nu contează neapărat doar durata ci mai ales calitatea timpului petrecut împreună.
LINK:
http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/invatamantul-in-limba-germana-este-important-pentru-sporirea-unor-investitii-in-romania-68709.html
Aura Ipate
