Destăinuirile Ioanei Coşa, recordmena testelor de limba germană, de la GOETHE INSTITUT:

“Multă lume m-a descurajat la 

începutul cursului ca e grea limba

 germană, dar m-am gândit că

 nimic nu este imposibil, atâta

 vreme cât vrei să-ţi atingi scopul”

Ioana COSA

În buletin, Ioana Coşa apare ca fiind de mult majoră, având deja împliniţi 25 de anişori, fiind născută la 01.11.1991, la Bacău. Dar, în realitate, când o vezi prima dată, rămai mirat, deoarece în faţa ta apare o zvârlugă,  o mână de om.

Deşi legal domiciliază în satul Galbeni, comuna Nicolaie Bălcescu, judeţul  Bacau, în realitate, în ultimii ani, pe acasă ea a stat foarte puţin. Pentru că, după ce  a absolvit studiile liceale la Colegiul “Mihai Eminescu” din Bacău, Ioana a obţinut apoi licenţa in tehnică dentară la Facultatea de Medicină Dentara din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi, precum şi masterul intitulat “Tehnologii protetice pe implanturi” in cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

După ce a învătat limba germană la un nivel lingvistic B1, mediu spre avansat, într-un timp demn de “Cartea recordurilor”, adică în doar 4 luni, august-noiembrie 2016, de la începutul lunii ianuarie 2017, Ioana Cosa s-a mutat cu domiciliul şi cu serviciul în Germania, la Hamburg. Mai jos, iata cateva din gandurile Ioanei, surprinse la inceputul Anului Nou 2017:

Ioana  COSA

*

I: - Ioana, care a fost motivul ce te-a determinat să te apuci aşa, în particular, şi contra tuturor evidenţelor, să înveţi limba germană?

R: - Ei, ce să zic, am ales să studiez limba germană în vara anului 2016, ca să pot profesa apoi aici, în Germania,  ca şi tehnician dentar si, pentru acest lucru, aveam nevoie de nivelul B1 pentru angajare.

*

I: - Păi, de ce să înveţi limba germană în particular şi de la zero, tu la şcoală ce limbi străine ai învăţat?

R: - Doar engleza şi franceza se studiau la şcoală la mine.

*

I: - Dar cand te-ai decis, tu aveai cunoştinţă despre cât de greu sau de uşor se învaţă limba germană?

R: - O, da, multă, foarte multă lume m-a descurajat de la începutul cursului: amici, prieteni şi rude  îmi repetau într-una  cât e de greu de învăţat această limbă “teutonică”, dar m-am gândit că nimic nu este imposibil, atâta vreme cât vrei cu tot dinadinsul să-ţi atingi scopul.

*

I: - Şi în ce împrejurări ai ajuns tu să înveţi în particular limba germană la Goethe & Schiller - Deutsche Schule, Şcoala Germană din Bacău? Ai fi putut sa alegi un alt centru  pentru asta, precum Târgu Mureş, Braşov, Cluj sau Sibiu!

R: - Sincer, aparent a fost doar întâmplare, deşi acuma nu mai cred ca a fost aşa, doar întâmplarea. Am primit o recomandare de la o prietenă de familie, care mi-a povestit de d-ra Roxana-Elis Rusu şi de tehnicile şi metodele ei moderne de învăţare a limbii germane, şi datorită acestei prietene am fost pusă în legatură cu Goethe & Schiller - Deutsche Schule.

*

I: -  Acum, când povesteşti, totul pare aşa, o chestie atât de simplă şi firească. Dar mai precis, când ziceai că te-ai apucat de aceste cursuri de limba germană?

R: - Da, daca nu ma înşeală memoria, am început acest curs de germană la data de 2 august 2016, era parcă într-o zi de marţi….

*

I: -  Şi îţi mai aminteşti, cam cât timp ai alocat pentru învăţarea limbii germane, adică câte şedinţe pe săptămână, în medie, făceai şi mai ales, câte ore de studiu particular făceai tu acasă zilnic?

R: - Ei, asa ceva crezi ca se poate uita? ( râde uşor). Am urmat acest curs intensiv de germană 5 zile din 7 pe săptămână, 2 ore având fiecare şedinţă, din 2 august şi până pe 26 noiembrie 2016. Iar pentru studiul particular, acasă, am mai alocat în medie încă alte 4-5 ore pe zi.

*

I: -  Hei, dar stai aşa, Ioana, că pare ceva neverosimil în vorbele tale: cât timp ziceai că a trecut de la prima ta oră de limbă germană şi până ai promovat testul lingvistic - nivel B1, la Goethe Institut? Doar patru luni?

R: - Da, ce te miri aşa?!!.... Asta am vrut, asta mi-am dorit, asta mi-am împlinit.  Cursul de germană a durat fix 3 luni şi 3 săptămâni, până la promovarea examenului final.

*

I: - Acum, la ora discuţiei noastre, adică in 04 ianuarie 2017, pentru că tu deja de o zi ai ajuns în Germania, la Hamburg, unde urmează să te angajezi ca tehnician dentar, cum zici că te simţi din punct de vedere al integrării lingvistice?

R: - Da, doar aici la faţa locului am observat  şi eu  (zâmbeşte uşor) că limba germană este oarecum dificilă şi chiar dacă nu e la îndemna oricui, totuşi ea nu este o limbă imposibil de învăţat şi vorbit. Încep să mă obişnuiesc cu ea şi m-am convins că totul e posibil atunci când  îţi aloci timp suficient şi depui efort necesar pentru a-ţi atinge scopul în împlinirea unui vis.

*

I: - Ioana, fiindcă văd că nu mai ai rabdare şi acum chiar vrei să ieşi în Hamburg, să vizitezi oraşul. La final, ce mesaj ai transmite tu actualilor şi mai ales viitorilor cursanţi de la Goethe & Schiller - Deutsche Schule,  Şcoala Germană din Bacău?

R: - Da, da, ai sesizat bine nerăbdarea mea. Deşi de transmis ar fi multe, eu ţin să îi mulţumesc profesoarei de germană Roxana-Elis Rusu, pentru curajul pe care l-a avut să înceapă cu mine acest curs, plecând de la zero şi într-un timp uluitor de scurt, ajutându-mă astfel să asimilez limba germană la un nivel ridicat, ceea ce mi-a permis astfel să ajung în Germania cât mai repede cu putinţă, precum vezi.

Iar celorlalţi cursanţi, le transmit doar atât: să aibă maximă încredere în ei şi în profesoara lor de la Goethe& Schiller - Deutsche Schule,  Şcoala Germană din Bacău, d-ra Roxana-Elis Rusu, să treacă peste orice vorbe ce li se vor susura în urechi de către “binevoitori” şi de Casandre şi, cu siguranţă vor reuşi şi ei!

*

I: - Ok, Ioana, mulţumim pentru timpul alocat discuţiei noastre şi pentru răspunsurile date şi îţi dorim să te însoţească succesul maxim şi aici, în Germania, pe mai departe!

·         din Hamburg, la 4 ianuarie 2017, a consemnat  Theodor ANDREI

GOETHE INSTITUTS confirma un record de inteligenta si vointa:

IOANA COSA, O TANARA BACAUANCA.

A INVATAT

LIMBA GERMANA IN DOAR 4 LUNI

- plecand de la zero cunostinte lingvistice, tanara a asimilat limba germana direct la nivel  mediu, spre avansat – B1, sarind peste nivelurile lingvistice A1 si A2;

- in spatele acestei performante, vointa de “otel” a tinerei a fost dublata si de un “antrenor” de limba germana pe masura de non-conformist, in persoana Roxanei Ellis Rusu, coordonatoarea de la “Goethe & Schiller - Deutsche Schule”, Scoala Germana din Bacau;

 Ioana COSA

Intr-un ocean cotidian de vesti negative si demoralizante, stirile pozitive se strecoara timid, parca pentru a ne uimi la maxim, iar una din ele tocmai  o puteti lectura acum.

In vara anului 2016, Ioana Cosa, era o tanara absolventa a masterului “Tehnologii protetice pe implanturi”, din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Tg. Mures, precum si a licentei in tehnica dentara, din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” din Iasi.

La cei 25 de ani neimpliniti ai sai, tanara visa cu ochii deschisi. Originara din comuna Nicolaie Balcescu, satul Galbeni, judetul Bacau, Ioana a decis sa urmeze exemplul fratilor ei, care erau deja stabiliti si munceau in Germania.

Problema era ca in timpul anilor de scoala, ea nu invatase decat engleza si franceza, iar vestile din Germania nu era deloc incurajatoare: fara o cunoastere a germanei (scris, vorbit, ctitit si ascultat) la un nivel de competenta lingivistica B1, adica mediu spre avansat, certificata ca atare de catre Institutul Cultural German “Goethe”, insa nici vorba de realizarea “visului german”.

Desi nu e decat o mana de om, Ioana Cosa a decis  ca e musai a se lua “la tranta” atat cu limba germana, dar si cu  descurajarile generale ale celor din jur, care concluzionau din toate pozitiile si pe toate vocile, cum ca germana e o limba grea si imposibil de invatat. Iar cand ai curaj maxim, pare ca si universul conspira in favoarea indeplinirii celor mai imposibile vise.

Astfel ca, tot in vara anului 2016,  tanara avea sa o intalneasca pe Roxana Ellis Rusu, o bacauanca experta in limba germana si adepta unor metode interactive si moderne de invatare, coordonatoarea de la “Goethe & Schiller - Deutsche Schule”, Scoala Germana din Bacau.

Si in urma unor discutii, s-a nascut un ramasag aparent nebunesc, cele doua alcatuind impreuna o echipa ”de soc”,  cu menirea de a o transforma pe Ioana intr-o buna vorbitoare a limbii lui Friedrich Schiller. Astfel, vreme de aproape 4 luni, incepand din 02 august si pana la finele lunii noiembrie 2016,  Ioana Cosa si-a dramuit timpul fiecarei zile astfel incat - pe langa toate treburile ei zilnice – sa ii mai incapa si cate 2 ore de meditatie in particular cu prietena si ”profa” ei de germana, precum si alte 4-5 ore de studiu individual si de pregatire a temelor pentru a doua zi.

Iar in 22 octombrie 2016, deja “toba de carte”, Ioana C. a participat si la pretestarea competentelor lingivstice de limba germana, organizata de Institutul Cultural German “Goethe”, iar la aceasta simulare  avea sa promoveze 3 din cele 4 probe, respectiv: scris, vorbit si citit, ramanand probleme inca nerezolvate la proba de ascultare, dar acest fapt nu a facut decat sa o amibitioneze si mai tare.

Astfel ca, peste alte 4 saptamani, respectiv la 26 noiembrie 2016, la testul oficial pentru verificarea competentelor lingvistice de germana,  organizat tot de Institutul Cultural German“Goethe”,  tanara bacauanca avea sa promoveze pe linie toate cele 4 examene: scris, vorbit, citit si ascultat, statul german urmand sa ii acorde astfel pe viata certificarea lingivistica de nivel B1 – mediu spre avansat.

Iar la 03 ianuarie 2017, data la care la sediul Institutul Cultural German “Goethe” din Bucuresti se afisau rezultatele certificarilor lingvistice, Ioana Cosa era deja in drum – pe calea aerului – plina de speranta si implinire, spre noul ei loc de munca si camin, din Hamburg – nordul Germaniei.

Felicitari si speram ca ea sa fie un bun exemplu de ambitie si perseverenta si pentru alti tineri din tara!

EXTRAS DE PE SITE-UL GOETHE INSTITUTS BUCURESTI, CU REZULTATELE  Ioanei Cosa ( media minima de promovare a fiecarei probe fiind de 60 de puncte):

Ce inseamna fiecare nivel lingvistic? Aveti detaliile aici!

UTILIZAREA ELEMENTARA A LIMBII

A1

Poate să înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să formuleze şi să răspundă la întrebări referitoare la detalii despre persoane, ca de exemplu: unde locuiesc, ce alte persoane cunosc, ce lucruri le aparţin etc. Poate să comunice, într-un mod simplu, dacă interlocutorul vorbeşte rar şi clar şi este cooperant.

A2

Poate să înţeleagă fraze izolate şi expresii frecvent utilizate în domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii legate de persoană şi familie, cumpărături, zona unde locuieşte, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple şi obişnuite, care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct referitor la subiecte familiare şi uzuale. Poate să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesională, mediul său înconjurător apropiat şi să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.

UTILIZAREA INDEPENDENTA A LIMBII

B1

Poate să înţeleagă elementele esenţiale când este utilizat un limbaj standard clar pe teme familiare legate de muncă, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Poate să facă faţă în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba respectivă. Poate să se exprime simplu, coerent pe teme familiare şi din propriile domenii de interes. Poate să relateze un eveniment sau o experienţă, să descrie un vis, o speranţă sau un obiectiv şi să expună, pe scurt, argumente sau explicaţii cu privire la un plan sau la o opinie.

B2

Poate să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte; înţelege şi discuţii de specialitate în propriul domeniul de activitate. Poate să comunice cu un anumit grad de spontaneitate şi de fluenţă, astfel încât conversaţia cu un locutor nativ să nu presupună efort pentru nici unul dintre interlocutori. Poate să se exprime clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-şi expună opinia asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi.

UTILIZAREA COMPETENTA A LIMBII

C1

Poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi şi complicate şi să sesizeze semnificaţiile implicite. Poate să se exprime spontan şi fluent, fără a fi obligat frecvent să-şi caute cuvintele. Poate să utilizeze limba în mod eficient şi flexibil atât în viaţa socială sau profesională, cât şi în cadrul şcolar sau academic. Poate să se exprime pe teme complexe într-un mod clar, structurat şi pe larg, utilizând diferite mijloace de organizare, de structurare şi de coeziune a discursului.

C2

Poate să înţeleagă, practic fără efort, tot ceea ce citeşte sau aude. Poate să reconstituie anumite fapte din surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent cu argumente şi explicaţii adecvate. Poate să se exprime spontan, foarte fluent şi să exprime cu precizie nuanţe fine de sens legate de subiecte complexe.

link:

https://www.facebook.com/GoetheSchiller-Deutsche-Schule-GmbH-675218445980388/?fref=ts

Patru limbi străine care îţi pot aduce venituri de mii de euro pe lună

                                                                                                                                                        Autor: Marius Pandele

Într-o perioadă în care globalizarea este un fenomen din ce în ce mai important, cunoşterea uneia sau mai multor limbi străine este deja o necesitate. Există însă şi câteva limbi străine care, dacă le cunoşti, îţi pot facilita accesul la joburi plătite mult mai bine decât "clasicele" engleză sau franceză.

Învăţarea lor poate fi utilă pentru cazul emigrării într-o ţară străină, pentru a oferi servicii de traducere în România, pentru a te angaja la o firmă care face outsourcing în diverse domenii sau chiar pentru a asigura legătura între investitorii sau firmele din afară şi cei de aici. Un lucru de avut în vedere e că nicio limbă străină nu poate aduce, prin simpla ei cunoaştere, venituri mari, ci este nevoie şi de o profesie de bază stăpânită bine şi de o experienţă în câmpul muncii. Mai jos sunt patru limbi străine care pot aduce venituri consistente, în principal datorită faptului că sunt vorbite în ţări foarte bogate: 

1. Germană

Este poate cea mai bună limbă străină pe care ar putea să o înveţe un român, din două motive. Unul este că se vorbeşte în câteva dintre cele mai bogate ţări din lume: Germania, Austria, Elveţia, Belgia, Luxemburg. Mai mult, patru dintre acestea sunt în Uniunea Europeană iar al cincilea are legături strânse cu aceasta, deci accesul angajaţilor români este uşor. Salariul mediu net în Germania a fost anul trecut de 2.039 de euro pe lună, în Elveţia de 5.657 de franci (echivalentul a circa 4.700 de euro), iar în Austria, în 2010, era 1.873 de euro pe lună. Al doilea motiv este că limba germană nu este limbă oficială în alte ţări mai mici şi mai sărace, deoarece nemţii nu au avut colonii, cum este cazul Marii Britanii, Franţei sau Spaniei. Aşadar, singura concurenţă este din partea celor care învaţă pe cont propriu. Un alt avantaj, particular României, este că aici există o mică comunitate germană rămasă din secolele trecute, ceea ce face din ţara noastră un punct pe harta celor care ar vrea să facă aici outsourcing pentru servicii de call center, IT şi altele. 

PIB per capita în cele mai importante ţări unde vorbitoare de limbă germană*:

Germania: 37.897$

Elveţia: 43.370$

Austria: 41.822$

Belgia: 37.737$

Luxemburg: 80.119$ 

2. Arabă. 

Este o limbă greu de învăţat, dar care poate aduce venituri substanţiale celor care o cunosc. Orientul Mijlociu este una dintre zonele în plină dezvoltare, mai ales datorită abundenţei de petrol, iar gama de specializări căutate este foarte mare. Cele mai bogate ţări în care se vorbeşte arabă sunt Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (din care fac parte, între altele, Dubai şi Abu Dhabi), Kuwait, Qatar, Bahrain şi Oman. Salariile pot fi chiar mai mari decât în Europa, pentru a atrage specialişti de bună calitate care nu s-ar muta acolo altfel. Minusul este că în multe domenii salarizarea se face şi în funcţie de zona de unde vine angajatul, iar România este în urma ţărilor vestice din acest punct de vedere. Există şi multe ţări sărace unde araba este limbă nativă, iar tinerii de acolo pot fi o concurenţă serioasă, însă pregătirea şi experienţa practică sunt, încă, mult în urma celor dobândite în România. Legăturile ţării noastre cu ţările din zonă sunt şi ele destul de bune, aşa că accesul pe piaţa forţei de muncă nu ar trebui să fie dificil. De asemenea, există şi destule posibilităţi de a folosi această limbă din România, chiar dacă nu în firme de outsourcing. 

PIB per capita în cele mai importante ţări unde vorbitoare de limbă arabă*:

Arabia Saudită: 24.237$

Emiratele Arabe Unite: 48.158$

Kuwait: 41.691$

Qatar: 102.943$

Bahrain: 27.556$

Oman: 26.519$ 

3. Suedeză. 

Este o variantă puţin luată în calcul de cei care vor să se apuce de învăţarea unei limbi străine, însă are avantaje nebănuite. În primul rând, Suedia este o ţară cu un standard de viaţă foarte ridicat, membră a Uniunii Europene. Din start, vorbim de salarii mari şi de un acces facil pe piaţa forţei de muncă. Condiţiile de lucru, la rândul lor, sunt peste cele din alte ţări bogate ale Uniunii, statele nordice fiind recunoscute pentru interesul pe care îl acordă drepturilor angajaţilor. În al doilea rând, suedeza nu se vorbeşte doar în Suedia, ci şi într-o parte a Finlandei, iar limba este înrudită cu daneza şi norvegiana, ceea ce face ca dacă ştii suedeză să înţelegi şi celelalte două limbi, iar ulterior să le poţi învăţa la un nivel acceptabil. Asta oferă acces la o piaţă a forţei de muncă foarte tentantă. Salariul mediu net în Suedia era de 2055 de euro în 2010. De asemenea, salariul brut din Norvegia era anul trecut de aproape 4.700 de euro, în Finlanda de 3.200 de euro, iar în Danemarca, în 2010, de 4.700 de euro. La fel ca şi în cazul limbii germane, nu există alte ţări sărace unde limbile nordice să fie vorbite din naştere. De asemenea, există multe oportunităţi de angajare pe plan local, chiar dacă nu la salariile din aceste ţări, pentru cei care vorbesc suedeză, norvegiană sau daneză. 

PIB per capita în cele mai importante ţări unde vorbitoare de limbi nordice*:

Suedia: 40.394$

Finlanda: 36.236$

Norvegia: 53.471$

Danemarca: 37.152$ 

4. Chineză. 

Este probabil cea mai greu de învăţat dintre cele patru, dar după cum arată lucrurile este şi cea mai de viitor. China este deja o mare putere economică globală, iar relaţiile de afaceri ale firmelor din această ţară se întind în toată lumea. Angajarea în China s-ar putea să nu fie o idee atât de bună, pentru că salariile sunt încă mici şi e probabil să rămână aşa încă o bună perioadă de timp. Totuşi, se pot face bani din intermedierea relaţiilor dintre firme româneşti şi cele chinezeşti. Adevărata "lovitură" nu are însă legătură cu China propriu-zisă, chiar dacă dimensiunea ţării poate să aducă oportunităţi nenumărate. Chineza se mai vorbeşte în încă trei locuri, mult mai bogate decât statul comunist. Primul este Hong Kong, care deşi face parte din China din punct de vedere administrativ, are o economie de sine stătătoare, construită în perioada în care insula era colonie britanică. PIB-ul pe cap de locuitor în Hong Kong este printre cele mai mari din lume, peste cel al Statelor Unite, iar sectorul financiar este printre cele mai dezvoltate din lume. Într-o situaţie asemănătoare este un alt stat vorbitor de chineză, Singapore. Potrivit FMI, acesta are al treilea PIB pe cap de locuitor din lume, iar dezvoltarea fără precedent din ultimii ani presupune şi nevoia de forţă de muncă bine calificată, inclusiv din Europa. Al treilea este Taiwan, aflat pe locul 19 în acelaşi clasament, una dintre superputerile mondiale când vine vorba de producţia de electronice. Dezavantajul legat de aceste ţări sunt existenţa unui număr mare de vorbitori de chineză (evident, în China continentală), posibilităţile pentru cei care ar veni din România fiind, evident, mai mici decât în alte locuri. Nici distanţa nu joacă in favoarea românilor, însă în unele domenii pregătirea poate fi net superioară asiaticilor. 

PIB per capita în cele mai importante ţări unde vorbitoare de limbă chineză*:

China: 8.382$

Hong Kong (face parte din Republica Populară Chineză): 49.137$

Taiwan: 37.720$

Singapore: 59.711$ *Sursa datelor: Fondul Monetar Internaţional, pentru anul 2011. Cifrele sunt exprimate în dolari internaţionali. Valoarea aferentă României este de 12.476$

link:
http://m.evz.ro/patru-limbi-straine-care-iti-pot-aduce-venituri-de-mii-de-euro-pe-luna-995097.html

Helge Fleischer: "Învăţământul în limba germană este important pentru sporirea unor investiţii în România"

Sorana MAIER

Subsecretarul de stat Helge Fleischer spune ca sistemul de învamânt în limba germana; din România este un atu pentru atragerea investitorilor germani, care prefera sa aleaga zone unde gasesc vorbitori de limba germana. Fleischer spune ca importante în pastrarea identitatii comunitatii germane din România sunt atât învamântul, cât si teatrele si celelalte institutii de cultura, traditiile, dar si Biserica. În toamna, la Sibiu va avea loc reuniunea Grupului de lucru româno–german pentru învatamânt.

Sunteţi, din 2010 subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. În ce constă activitatea acestui departament?

H.F.: Departamentul pentru Relaţii Interetnice are mai multe responsabilităţi, pe de o parte formulează şi susţine politica guvernamentală cu privire la relaţiile interetnice, este canalul de comunicare între minorităţile naţionale şi Guvern şi, pe de altă parte, ţine legătura şi reprezintă România în faţa unor organisme internaţionale pe această tematică de specialitate. 

Cred că tematica relaţiilor interetnice reprezintă un atu, un punct forte în relaţiile cu Germania. Minoritatea germană, în mod natural, îndeplineşte un rol de punte de legătură între cele două ţări, în relaţiile bilatarale. Practic orice vizită de rang înalt din ultimii ani a inclus şi minoritatea germană, mă refer la demnitarii germani care au venit aici, respectiv, în practică, este deja o cutumă ca vizitele să includă şi reprezentanţi ai minorităţii când este vorba despre plecarea unor demnitari de rang înalt în vizită în Germania.

Aţi făcut mai multe vizite oficiale în Germania în ultima perioadă, ce semnale aţi primit în urma întâlnirilor pe care le-aţi avut?

H.F.: Am fost în decembrie, anul trecut, în Germania la Hessa şi la Berlin, de curând am fost din nou în Germania, la Stuttgart, la invitaţia Institutului pentru Relaţii Externe al Germaniei, şi la Berlin pentru a discuta cu secretarul de stat din Ministerul de Externe, Christoph Bergner,  responsabil şi pentru problematica minorităţilor germane şi din nou la Hessa pentru a întări relaţia dintre România şi Hessa. Dinamica vizitelor unor demnitari din Hessa în România a crescut foarte mult în ultimul timp, datorită mai ales a implicării preşedintelui Parlamentului Landului Hessa, Norbert Kartmann, care are origini din Transilvania. Acum câteva luni spre exemplu o delegaţie guvernamentală şi parlamentară condusă de vice-prim-ministrul Hahn a efectuat o vizită în România. 

La Berlin, discuţiile cu secretarul de stat Dr. Bergner au vizat pregătirile pentru reuniunea Grupului de lucru pe limba germană, grup de lucru constituit la ultima sesiune a Comisiei Guvernamentale Româno-Germane care a avut loc la Sibiu, anul trecut. Domnul secretar de stat Dr. Bergner a preluat şi preşedinţia grupului de lucru din partea germană, iar România asigură preşedinţia prin secretarul de stat Oana Badea, de la Ministerul Educaţiei.

Acest grup de lucru care îşi propune găsirea unor soluţii pentru întărirea învăţământului în limba germană ca limbă maternă va avea o sesiune în toamna acestui an, la Sibiu. A doua temă pe care am discutat-o cu secretarul de stat german a fost problematica comisiei guvernamentale româno-germane, care va avea o sesiune de lucru în luna octombrie a acestui an, la Berlin. 

Cu crearea acestui grup de lucru, practic noi am introdus încă o periodicitate în acest organism de colaborare - dacă într-un an are loc sesiunea guvernamentală mixtă în România, anul următor grupul de lucru se întâlneşte în Germania şi invers, aceasta sporind dinamica relaţiei.

Vorbiţi despre o întărire a învăţământului în limba germană. De ce este el atât de important şi care sunt problemele cu care se confruntă?

H.F.: Dacă am spus că în relaţiile româno-germane minorităţile reprezintă un atu, eu cred că acelaşi lucru se poate spune şi despre acest sistem de învăţământ în limba germană . Este un sistem de învăţământ unic în formula aceasta, pentru că se bazează pe o tradiţie şi o istorie îndelungată şi ar trebui să fie un avantaj şi în citirea acestei oferte educaţionale de către Germania, pentru că în multe state Germania trebuie să susţină, de la început, un astfel de învăţământ care nu există, nu are tradiţie. În România lucrurile stau altfel. Drept rezultat, Germania se implică în consistent în susţinerea învăţământului de limba germană din România.

Pe de altă parte, în România acest învăţământ în limba germană face parte din contextul general al învăţământului, cu toţii cunoaştem problemele care există în sistemul de învăţământ, iar învăţământul în limba germană nu este ferit de toate aceste probleme. 

Ar trebui să i se acorde o atenţie deosebită tocmai pentru că reprezintă ceva special şi aici nu mă refer doar la avantajele pe care le reprezintă pentru minoritari, pentru vorbitorii nativi de limba germană. Acest sistem reprezintă un avantaj şi pentru că foarte mulţi români au posibilitatea, urmând acest sistem de învăţământ, de la grădiniţă, până la nivelul universitar, ca după aceea să găsească pe piaţa muncii oferte mult mai diversificate  decât ar găsi absolvind echivalentul în limba română. 

Al doilea avantaj major în marketingul de poziţie al României, în concurenţa României faţă de alte state în ceea ce priveşte atragerea de investitori este tocmai acesta, oamenii bine pregătiţi din acest sistem de învăţământ reprezintă un atu, mai ales când vorbim de IMM-uri. Am vorbit des cu reprezentanţii unor IMM-uri din Germania care mi-au spus că ei sunt foarte buni în ceea ce fac, dar nu sunt foarte buni în a învăţa limbi străine, deci preferă zone în care găsesc vorbitori de germană şi pot comunica în mod direct şi găsesc un mediu cultural cunoscut. Practic învăţământul în limba germană este important pentru sporirea unor investiţii în România.

 

În timpul vizitelor în Germania aţi primit semnale din partea unor investitori care ar fi interesaţi de România?

H.F.: Sunt mulţi investitori care se interesează de România în continuare. Ştiu că îşi doresc o anumită predictibilitate în ceea ce priveşte politicile publice din România. Pe de altă parte, o temă pe care aud destul de des că o consideră deficitară în România este tema învăţământului dual, pregătirea forţei de muncă în ceea ce priveşte învăţarea unor meserii care acum se cer, legătura între teorie şi practică. Ei apreciază foarte mult învăţământul teoretic din România, dar consideră că, pe lângă acest învăţământ teoretic, ar trebui să existe şi mai multe accente pe activitatea practică, pe pregătirea unor meserii astfel încât forţa de muncă să poată intra direct în fluxul tehnologic.

Este situaţia saşilor din Sibiu diferită de cea a etnicilor germani din restul ţării?

H.F.: Istoria minorităţii din România arată că sunt anumite particularităţi regionale, germanii au imigrat în anumite zone ale României, evident că fiecare grup, dacă vorbim de şvabii bănăţeni, de saşi, de landleri sau şvabii sătmăreni, are particulatităţile sale şi este bine ca fiecare să-şi păstreze identitatea regională. Pe de altă parte, noi toţi ne simţim germani, considerăm că suntem germani şi sigur că şi la recensământul din acest an ei toţi vor fi consideraţi germani, dincolo de identitatea regională, pe care o pot afirma fără probleme, aşa cum este prevăzut şi chestionarul.

Cum reuşesc germanii din România să-şi păstreze identitatea? Au un rol important aceste întâlniri ale saşilor, care au loc foarte des?

H.F.: Am vorbit de şcoli şi cred că un element cheie este şcoala germană - nu este singurul, dar este unul foarte important. Oferta pentru copii şi tineri, continuarea tradiţiilor şi culturii germane prin taberele tematice, cursurile de dansuri tradiţionale şi spectacole organizate de grădiniţe sau organizaţiile de tineret ale Forumului German, toate au rolul lor. Putem vorbi şi de instituţii culturale spre exemplu, teatrele, cum avem la Sibiu Teatrul "Radu Stanca", cu o secţie în limba germană, avem la Timişoara Teatrul German. Un alt factor important îl reprezintă mass-media de limba germană din România. Şi monumentele architecturale reprezintă vectori importanţi în afirmarea identităţii, spre exemplu bisericile fortificate din Transilvania.  În ceea ce priveşte saşii trebuie să vorbim şi de Biserica Evanghelică ca element important, definitor pentru minoritatea germană, tradiţiile şi slujbele religioase, dar cred că şi aceste contacte şi această activitate a Forumului German de a servi drept facilitator de contacte între România şi Germania este parte integrativă a identităţii germane. Sunt mulţi factori care, în ansamblu, duc afirmarea şi păstrarea identităţii germane, dar evident partea legată de educaţie, tradiţii şi de cultură este importantă.

Prin intermediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice sunt susţinute financiar minorităţile? Există fonduri în acest sens?

H.F.: Departamentul îşi concentrează activitatea mai degrabă spre relaţii interetnice. Există fonduri alocate minorităţii ca atare pentru păstrarea identităţii ei, şi vorbim de toate minorităţile din România, care se derulează prin intermediul departamentului. Aici rolul primordial revine minorităţii.

Pe lângă aceasta, Departamentul ca atare organizează anual un concurs de proiecte interetnice, proiecte care implică mai multe minorităţi, sau mai multe minorităţi împreună cu populaţia majoritară. Este vorba despre proiecte care vizează o mai bună cunoaştere a celuilalt, activităţi culturale comune, care implică un dialog interetnic, intercultural. Şi departamentul are iniţiative şi dezvoltă diferite parteneriate pe această tematică.

Reuşiţi să atrageţi fonduri şi din alte surse?

H.F.: Una din preocupările mele permanente este cea de a identifica noi parteneriate şi noi colaborări. De când am preluat acest mandat de subsecretar de stat am încercat să continui şi să întăresc relaţiile cu fundaţiile politice germane prezente la Bucureşti. În anul 2011 pot să afirm că avem colaborări cu toate aceste fundaţii.

Am reuşit să revigorez relaţia cu Fundaţia Hanns Seidel (creştin-socială), să construim un adevărat parteneriat. Finanţăm împreună spre exemplu Conferinţa anuală a profesorilor de limba germană din România sau realizarea unui CD care va cuprinde cântece din tradiţia fiecărei minorităţi naţionale din România, dar şi multe alte proiecte. 

Programul statul de drept al Fundaţiei Konrad Adenauer (creştin-democrată) s-a asociat unui demers al Departamentului pentru relaţii interetnice de a susţine promovarea filmului Mănuşiile Roşii al regizorului Radu Gabrea după romanul scriitorului şi preotului sibian Eginald Schlattner prin achiziţionarea unor DVD-uri. 

Cu Fundaţia Friedrich Ebert (social-democrată) realizăm anul acesta un program care are drept obiectiv transmiterea generaţiei tinere a experienţelor trăite de generaţia etnicilor germani deportaţi în fosta URSS. Practic tineri de la nivel liceal, dar şi universitar din Satu Mare, Timişoara şi Sibiu încearcă să cuprindă diferitele aspecte ale acestei experienţe din perspectiva istoriei orale, dar şi a surselor existente şi reflectarea acestei experienţe în literatură şi sperăm să reuşim să elaborăm cu sprijinul cercetătoarei Hannelore Baier, Forumului Democrat al Germanilor din România, al CNSAS şi al Centrului naţional pentru formare continuă în limba germană un suport alternativ pentru tratarea acestui subiect în cadrul orelor de istorie disponibil online.

  

Aveţi şi o activitate didactică, continuaţi să mai predaţi?

HF: Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu este un important centru de resurse şi competenţe pe tematica relaţiilor interetnice. Sunt şi rămân legat de comunitatea universitară sibiană, menţin un dialog permanent cu conducerea universităţii şi a facultăţii şi bineînţeles cu colegii mei care mă şi susţin. Sunt implicat în dezvoltarea şi derularea mai multor proiecte de cercetare. Continui să mai predau şi dialogul cu studenţii înseamnă foarte mult pentru mine. Încerc să le transmit şi unele experienţe din activitatea mea de la Bucureşti. Relaţia şi comunicarea cu studenţii înseamnă pentru mine şi încărcarea bateriilor şi transferul unor informaţii şi cunoştiinţe în ambele direcţii.

Cum reuşiţi să vă împăcaţi cu faptul că locul dumneavoastră de muncă este la Bucureşti, iar familia la Sibiu?

H.F.: Nu pot să spun că este o viaţă de familie tipică, dar familia mea s-a obişnuit cu această situaţie şi mă susţine. Noi, de mai multă vreme trăim în acest fel, deoarece înainte de a fi numit subsecretar de stat la Bucureşti făceam aceeaşi navetă, fiind consilierul ministrului pentru Afaceri Europene. Practic, cu mai multe întreruperi, începând din anul 2001, eu tot timpul am făcut naveta între Sibiu şi Bucureşti, între Sibiu, Bucureşti şi alte locaţii. 

Este nevoie de foarte multă coordonare, înţelegere. Încerc să fiu, pe cât posibil, în week-end-uri acasă, dacă nu reuşesc poate vin ei spre Bucureşti, sau ne întâlnim în altă parte. Este greu, dar nu imposibil. Am învăţat că nu contează neapărat doar durata ci mai ales calitatea timpului petrecut împreună. 

LINK:
http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/invatamantul-in-limba-germana-este-important-pentru-sporirea-unor-investitii-in-romania-68709.html