Se afișează postările cu eticheta flux. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta flux. Afișați toate postările

luni, 2 ianuarie 2017

Ce inseamna fiecare nivel lingvistic? Aveti detaliile aici!

Poate să înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să formuleze şi să răspundă la întrebări referitoare la detalii despre persoane, ca de exemplu: unde locuiesc, ce alte persoane cunosc, ce lucruri le aparţin etc. Poate să comunice, într-un mod simplu, dacă interlocutorul vorbeşte rar şi clar şi este cooperant.


Poate să înţeleagă fraze izolate şi expresii frecvent utilizate în domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii legate de persoană şi familie, cumpărături, zona unde locuieşte, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple şi obişnuite, care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct referitor la subiecte familiare şi uzuale. Poate să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesională, mediul său înconjurător apropiat şi să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.




Poate să înţeleagă elementele esenţiale când este utilizat un limbaj standard clar pe teme familiare legate de muncă, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Poate să facă faţă în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba respectivă. Poate să se exprime simplu, coerent pe teme familiare şi din propriile domenii de interes. Poate să relateze un eveniment sau o experienţă, să descrie un vis, o speranţă sau un obiectiv şi să expună, pe scurt, argumente sau explicaţii cu privire la un plan sau la o opinie.


Poate să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte; înţelege şi discuţii de specialitate în propriul domeniul de activitate. Poate să comunice cu un anumit grad de spontaneitate şi de fluenţă, astfel încât conversaţia cu un locutor nativ să nu presupună efort pentru nici unul dintre interlocutori. Poate să se exprime clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-şi expună opinia asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi.




Poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi şi complicate şi să sesizeze semnificaţiile implicite. Poate să se exprime spontan şi fluent, fără a fi obligat frecvent să-şi caute cuvintele. Poate să utilizeze limba în mod eficient şi flexibil atât în viaţa socială sau profesională, cât şi în cadrul şcolar sau academic. Poate să se exprime pe teme complexe într-un mod clar, structurat şi pe larg, utilizând diferite mijloace de organizare, de structurare şi de coeziune a discursului.


Poate să înţeleagă, practic fără efort, tot ceea ce citeşte sau aude. Poate să reconstituie anumite fapte din surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent cu argumente şi explicaţii adecvate. Poate să se exprime spontan, foarte fluent şi să exprime cu precizie nuanţe fine de sens legate de subiecte complexe.

https://www.facebook.com/GoetheSchiller-Deutsche-Schule-GmbH-675218445980388/?fref=ts

miercuri, 2 noiembrie 2016

Ulrike Knotz: „A vorbi mai multe limbi înseamnă a fi acasă în mai multe lumi”



Ambasadoarea Germaniei la Chişinău a oferit premiile pentru concursul literar aflat la ediţia a XV-a, printre care şi două călătorii în Germania
DSC_7949liceul mihai cogalniceanufoto- nadea roscovanu
Mai mulţi studenţi, elevi ai instituţiilor de învăţământ din republică, vorbitori de limbă germană, au fost premiaţi marţi, 28 aprilie 2015, de ambasadorul Republicii Federale Germania la Chişinău, Ulrike Knotz, în cadrul ceremoniei de înmânare a premiilor pentru concursul literar, ediţia 2015, cu tema „Diversitate în ţara noastră. Limba ta, limba mea: limba noastră”. Vladislava Ignatişina şi Dmitri Mihailiuc, ambii elevi ai Liceului Teoretic „N.V. Gogol” din Bălţi, s-au ales cu premiul mare – o călătorie timp de o lună de zile în Germania. Ceilalţi participanţi ai concursului au fost premiaţi cu cărţi, dicţionare, diplome şi alte obiecte atractive.


Sala de festivităţi a Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” a devenit neîncăpătoare pentru elevii acestei instituţii de învăţământ, oaspeţi şi toţi cei interesaţi de limba germană. Nerăbdători şi un pic gălăgioşi, elevii aşteptau intrarea ambasadoarei Germaniei la Chişinău, Ulrike Knotz. Excelenţa sa nu s-a lăsat mult aşteptată. Însoţită de traducătoarea sa, Aurica Miler, ambasadoarea a asistat mai întâi la o activitate extraşcolară la care elevii liceului au cântat, dansat, recitat poezii şi au dialogat în limba germană, demonstrându-şi astfel capacităţile lor comunicative în germană. Impresionată de dicţia elevilor şi de cunoştinţele lor de limba germană, Ulrike Knotz aplauda după fiecare prezentare a celor de pe scena liceului cu profil german.

Tinerii care vor construi „ Europa

Salutând-o pe Ulrike Knotz, directoarea Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Natalia Timofei, a spus că „prin concurs elevii au posibilitatea de a-şi expune anumite opinii, gânduri asupra temelor propuse. Teme legate de actualitate, de viaţă, de viitor, de comunicare, prietenie. Nu ne imaginăm azi tinerii fără a cunoaşte mai multe limbi străine pentru a comunica cu colegii lor din alte state, în ideea de a construi împreună această casă comună ce se numeşte „Europa”. Managerul liceului a mai spus că, graţie Ambasadei Germaniei la Chişinău, în instituţia de învăţământ pe care o conduce sunt profesori buni, cunoscători de limbă germană, care fac faţă cerinţelor actuale în domeniul educaţiei.

Ulrike Knotz vorbeşte româneşte după opt luni de aflare în RM

Deşi şi-a început activitatea în calitate de ambasadoare la Chişinău abia pe 20 august 2014, Frau Ulrike a vorbit doar româneşte în faţa mulţimii de elevi şi profesori. „Mă adresez dumneavoastră în limba de stat. Doresc ca în felul acesta să-mi exprim recunoştinţa pentru străduinţa dvs de a cunoaşte şi, vorbi limba germană. Din greşelile mele observaţi că ştiu cât este de greu să înveţi o limbă străină, câtă răbdare şi timp necesită. Am citit multe lucrări din cele circa 100 scrise şi cu toate că în trecut am fost profesoară de limba germană şi consumam multe ore la verificarea compunerilor, lectura aceasta mi-a făcut mare plăcere. Trăirile voastre expuse în compuneri erau parcă o invitaţie acasă, la masă, la sărbătorile de familie. În aproape fiecare stat unde există mai multe naţiuni există dezbateri privind chestiunea care limbă este cea mai importantă, oficială. Acest lucru este firesc şi aceasta este politica. Însă nu avem voie să uităm că diversitatea lingvistică reprezintă mai întâi de toate un mare avantaj, o bogăţie. A vorbi mai multe limbi înseamnă a fi acasă în mai multe lumi, a avea prieteni, a putea lucra şi a face comerţ. Diversitatea lingvistică este una din bogăţiile RM şi trebuie apreciată pentru binele cetăţenilor. Dacă politicienii uită de asta, voi, tinerii, aveţi misiunea să le amintiţi”. Ambasadoarea i-a felicitat pe toţi participanţii la concurs şi pe profesorii lor, înmânându-le daruri.

„Pe urmele nemţilor în Basarabia

Printre participanţii la concursul literar a fost şi Vladislav Andon, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălţi. El a fost premiat cu o carte, o diplomă şi un tricou. „Mi-a făcut plăcere să particip la concurs, pentru că învăţ germana în liceu, dar şi o vorbesc în familie. Sunt neamţ basarabean. Mama e nemţoaică şi tata bulgar. Vorbim în familie trei limbi, dintre care una este româna. Şi anul trecut am participat la acest concurs cu tema „Pe urmele nemţilor în Basarabia”.

Vorbesc nemţeşte, nu şi româneşte

Ascultând câteva rânduri dintr-un eseu, distins cu premiul mare, Vladislava Ignatişina, elevă în clasa a XII-a la Liceului Teoretic rus „N.V. Gogol”, şi-a recunoscut gândurile scrise şi a apărut în scenă. Ea a fost nominalizată cu premiul mare – o călătorie în Germania timp de o lună de zile. Rusoaică de origine, tânăra a răspuns ruseşte la întrebările puse de JURNAL de Chişinău, pentru că nu poate vorbi în română. Entuziasmată de premiul obţinut, Vladislava a spus că învaţă germana din clasa a doua şi, deşi mulţi spun că limba germană este una dificilă şi mai puţin melodioasă, ei îi pare o limbă frumoasă şi uşoară. „Îmi place cum îşi vorbesc nemţii limba. Tind să vorbesc ca ei”, susţine ea.

„Îmi este greu să vorbesc româneşte”, le spune Dmitri Mihailiuc, elev în clasa a XI-a la acelaşi liceu din Bălţi, jurnaliştilor adunaţi în jurul lui pentru a-l intervieva. Tânărul a fost distins cu acelaşi premiu oferit Vladislavei. În lucrarea sa, Dmitri a descris o situaţie întâlnită de el pe o plajă, unde, întâlnindu-se mai mulţi copii din diferite state, s-au înţeles între ei fără a cunoaşte o limbă comună, pe care au găsit-o însă în timpul jocului. Concluzia a fost că, „chiar dacă noi, oamenii, nu avem o limbă comună, putem să comunicăm prin gesturi, mimică, fapte bune şi frumoase”, a spus Dmitri.

Concursul literar este organizat anual de Ambasada Germaniei la Chişinău, iar premierea are loc de obicei la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Chişinău, unde se studiază aprofundat limba germană din clasa întâi până într-a douăsprezecea. Pentru participarea la concurs elevii au scris câte un eseu pe tema propusă. Lucrările elevilor au fost citite şi apreciate de vorbitori nativi de limbă germană.

link:
http://www.jc.md/ulrike-knotz-a-vorbi-mai-multe-limbi-inseamna-a-fi-acasa-in-mai-multe-lumi/

marți, 1 noiembrie 2016

Helge Fleischer: "Învăţământul în limba germană este important pentru sporirea unor investiţii în România"

Sorana MAIER


Helge Fleischer:


Subsecretarul de stat Helge Fleischer spune ca sistemul de învamânt în limba germana; din România este un atu pentru atragerea investitorilor germani, care prefera sa aleaga zone unde gasesc vorbitori de limba germana. Fleischer spune ca importante în pastrarea identitatii comunitatii germane din România sunt atât învamântul, cât si teatrele si celelalte institutii de cultura, traditiile, dar si Biserica. În toamna, la Sibiu va avea loc reuniunea Grupului de lucru româno–german pentru învatamânt.

Sunteţi, din 2010 subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. În ce constă activitatea acestui departament?


H.F.: Departamentul pentru Relaţii Interetnice are mai multe responsabilităţi, pe de o parte formulează şi susţine politica guvernamentală cu privire la relaţiile interetnice, este canalul de comunicare între minorităţile naţionale şi Guvern şi, pe de altă parte, ţine legătura şi reprezintă România în faţa unor organisme internaţionale pe această tematică de specialitate. 
Cred că tematica relaţiilor interetnice reprezintă un atu, un punct forte în relaţiile cu Germania. Minoritatea germană, în mod natural, îndeplineşte un rol de punte de legătură între cele două ţări, în relaţiile bilatarale. Practic orice vizită de rang înalt din ultimii ani a inclus şi minoritatea germană, mă refer la demnitarii germani care au venit aici, respectiv, în practică, este deja o cutumă ca vizitele să includă şi reprezentanţi ai minorităţii când este vorba despre plecarea unor demnitari de rang înalt în vizită în Germania.

Aţi făcut mai multe vizite oficiale în Germania în ultima perioadă, ce semnale aţi primit în urma întâlnirilor pe care le-aţi avut?

H.F.: Am fost în decembrie, anul trecut, în Germania la Hessa şi la Berlin, de curând am fost din nou în Germania, la Stuttgart, la invitaţia Institutului pentru Relaţii Externe al Germaniei, şi la Berlin pentru a discuta cu secretarul de stat din Ministerul de Externe, Christoph Bergner,  responsabil şi pentru problematica minorităţilor germane şi din nou la Hessa pentru a întări relaţia dintre România şi Hessa. Dinamica vizitelor unor demnitari din Hessa în România a crescut foarte mult în ultimul timp, datorită mai ales a implicării preşedintelui Parlamentului Landului Hessa, Norbert Kartmann, care are origini din Transilvania. Acum câteva luni spre exemplu o delegaţie guvernamentală şi parlamentară condusă de vice-prim-ministrul Hahn a efectuat o vizită în România. 
La Berlin, discuţiile cu secretarul de stat Dr. Bergner au vizat pregătirile pentru reuniunea Grupului de lucru pe limba germană, grup de lucru constituit la ultima sesiune a Comisiei Guvernamentale Româno-Germane care a avut loc la Sibiu, anul trecut. Domnul secretar de stat Dr. Bergner a preluat şi preşedinţia grupului de lucru din partea germană, iar România asigură preşedinţia prin secretarul de stat Oana Badea, de la Ministerul Educaţiei.
Acest grup de lucru care îşi propune găsirea unor soluţii pentru întărirea învăţământului în limba germană ca limbă maternă va avea o sesiune în toamna acestui an, la Sibiu. A doua temă pe care am discutat-o cu secretarul de stat german a fost problematica comisiei guvernamentale româno-germane, care va avea o sesiune de lucru în luna octombrie a acestui an, la Berlin. 
Cu crearea acestui grup de lucru, practic noi am introdus încă o periodicitate în acest organism de colaborare - dacă într-un an are loc sesiunea guvernamentală mixtă în România, anul următor grupul de lucru se întâlneşte în Germania şi invers, aceasta sporind dinamica relaţiei.

Vorbiţi despre o întărire a învăţământului în limba germană. De ce este el atât de important şi care sunt problemele cu care se confruntă?

H.F.: Dacă am spus că în relaţiile româno-germane minorităţile reprezintă un atu, eu cred că acelaşi lucru se poate spune şi despre acest sistem de învăţământ în limba germană . Este un sistem de învăţământ unic în formula aceasta, pentru că se bazează pe o tradiţie şi o istorie îndelungată şi ar trebui să fie un avantaj şi în citirea acestei oferte educaţionale de către Germania, pentru că în multe state Germania trebuie să susţină, de la început, un astfel de învăţământ care nu există, nu are tradiţie. În România lucrurile stau altfel. Drept rezultat, Germania se implică în consistent în susţinerea învăţământului de limba germană din România.
Pe de altă parte, în România acest învăţământ în limba germană face parte din contextul general al învăţământului, cu toţii cunoaştem problemele care există în sistemul de învăţământ, iar învăţământul în limba germană nu este ferit de toate aceste probleme. 
Ar trebui să i se acorde o atenţie deosebită tocmai pentru că reprezintă ceva special şi aici nu mă refer doar la avantajele pe care le reprezintă pentru minoritari, pentru vorbitorii nativi de limba germană. Acest sistem reprezintă un avantaj şi pentru că foarte mulţi români au posibilitatea, urmând acest sistem de învăţământ, de la grădiniţă, până la nivelul universitar, ca după aceea să găsească pe piaţa muncii oferte mult mai diversificate  decât ar găsi absolvind echivalentul în limba română. 
Al doilea avantaj major în marketingul de poziţie al României, în concurenţa României faţă de alte state în ceea ce priveşte atragerea de investitori este tocmai acesta, oamenii bine pregătiţi din acest sistem de învăţământ reprezintă un atu, mai ales când vorbim de IMM-uri. Am vorbit des cu reprezentanţii unor IMM-uri din Germania care mi-au spus că ei sunt foarte buni în ceea ce fac, dar nu sunt foarte buni în a învăţa limbi străine, deci preferă zone în care găsesc vorbitori de germană şi pot comunica în mod direct şi găsesc un mediu cultural cunoscut. Practic învăţământul în limba germană este important pentru sporirea unor investiţii în România.
 
În timpul vizitelor în Germania aţi primit semnale din partea unor investitori care ar fi interesaţi de România?

H.F.: Sunt mulţi investitori care se interesează de România în continuare. Ştiu că îşi doresc o anumită predictibilitate în ceea ce priveşte politicile publice din România. Pe de altă parte, o temă pe care aud destul de des că o consideră deficitară în România este tema învăţământului dual, pregătirea forţei de muncă în ceea ce priveşte învăţarea unor meserii care acum se cer, legătura între teorie şi practică. Ei apreciază foarte mult învăţământul teoretic din România, dar consideră că, pe lângă acest învăţământ teoretic, ar trebui să existe şi mai multe accente pe activitatea practică, pe pregătirea unor meserii astfel încât forţa de muncă să poată intra direct în fluxul tehnologic.

Este situaţia saşilor din Sibiu diferită de cea a etnicilor germani din restul ţării?

H.F.: Istoria minorităţii din România arată că sunt anumite particularităţi regionale, germanii au imigrat în anumite zone ale României, evident că fiecare grup, dacă vorbim de şvabii bănăţeni, de saşi, de landleri sau şvabii sătmăreni, are particulatităţile sale şi este bine ca fiecare să-şi păstreze identitatea regională. Pe de altă parte, noi toţi ne simţim germani, considerăm că suntem germani şi sigur că şi la recensământul din acest an ei toţi vor fi consideraţi germani, dincolo de identitatea regională, pe care o pot afirma fără probleme, aşa cum este prevăzut şi chestionarul.

Cum reuşesc germanii din România să-şi păstreze identitatea? Au un rol important aceste întâlniri ale saşilor, care au loc foarte des?

H.F.: Am vorbit de şcoli şi cred că un element cheie este şcoala germană - nu este singurul, dar este unul foarte important. Oferta pentru copii şi tineri, continuarea tradiţiilor şi culturii germane prin taberele tematice, cursurile de dansuri tradiţionale şi spectacole organizate de grădiniţe sau organizaţiile de tineret ale Forumului German, toate au rolul lor. Putem vorbi şi de instituţii culturale spre exemplu, teatrele, cum avem la Sibiu Teatrul "Radu Stanca", cu o secţie în limba germană, avem la Timişoara Teatrul German. Un alt factor important îl reprezintă mass-media de limba germană din România. Şi monumentele architecturale reprezintă vectori importanţi în afirmarea identităţii, spre exemplu bisericile fortificate din Transilvania.  În ceea ce priveşte saşii trebuie să vorbim şi de Biserica Evanghelică ca element important, definitor pentru minoritatea germană, tradiţiile şi slujbele religioase, dar cred că şi aceste contacte şi această activitate a Forumului German de a servi drept facilitator de contacte între România şi Germania este parte integrativă a identităţii germane. Sunt mulţi factori care, în ansamblu, duc afirmarea şi păstrarea identităţii germane, dar evident partea legată de educaţie, tradiţii şi de cultură este importantă.

Prin intermediul Departamentului pentru Relaţii Interetnice sunt susţinute financiar minorităţile? Există fonduri în acest sens?

H.F.: Departamentul îşi concentrează activitatea mai degrabă spre relaţii interetnice. Există fonduri alocate minorităţii ca atare pentru păstrarea identităţii ei, şi vorbim de toate minorităţile din România, care se derulează prin intermediul departamentului. Aici rolul primordial revine minorităţii.

Pe lângă aceasta, Departamentul ca atare organizează anual un concurs de proiecte interetnice, proiecte care implică mai multe minorităţi, sau mai multe minorităţi împreună cu populaţia majoritară. Este vorba despre proiecte care vizează o mai bună cunoaştere a celuilalt, activităţi culturale comune, care implică un dialog interetnic, intercultural. Şi departamentul are iniţiative şi dezvoltă diferite parteneriate pe această tematică.

Reuşiţi să atrageţi fonduri şi din alte surse?

H.F.: Una din preocupările mele permanente este cea de a identifica noi parteneriate şi noi colaborări. De când am preluat acest mandat de subsecretar de stat am încercat să continui şi să întăresc relaţiile cu fundaţiile politice germane prezente la Bucureşti. În anul 2011 pot să afirm că avem colaborări cu toate aceste fundaţii.

Am reuşit să revigorez relaţia cu Fundaţia Hanns Seidel (creştin-socială), să construim un adevărat parteneriat. Finanţăm împreună spre exemplu Conferinţa anuală a profesorilor de limba germană din România sau realizarea unui CD care va cuprinde cântece din tradiţia fiecărei minorităţi naţionale din România, dar şi multe alte proiecte. 

Programul statul de drept al Fundaţiei Konrad Adenauer (creştin-democrată) s-a asociat unui demers al Departamentului pentru relaţii interetnice de a susţine promovarea filmului Mănuşiile Roşii al regizorului Radu Gabrea după romanul scriitorului şi preotului sibian Eginald Schlattner prin achiziţionarea unor DVD-uri. 

Cu Fundaţia Friedrich Ebert (social-democrată) realizăm anul acesta un program care are drept obiectiv transmiterea generaţiei tinere a experienţelor trăite de generaţia etnicilor germani deportaţi în fosta URSS. Practic tineri de la nivel liceal, dar şi universitar din Satu Mare, Timişoara şi Sibiu încearcă să cuprindă diferitele aspecte ale acestei experienţe din perspectiva istoriei orale, dar şi a surselor existente şi reflectarea acestei experienţe în literatură şi sperăm să reuşim să elaborăm cu sprijinul cercetătoarei Hannelore Baier, Forumului Democrat al Germanilor din România, al CNSAS şi al Centrului naţional pentru formare continuă în limba germană un suport alternativ pentru tratarea acestui subiect în cadrul orelor de istorie disponibil online.
  
Aveţi şi o activitate didactică, continuaţi să mai predaţi?

HF: Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu este un important centru de resurse şi competenţe pe tematica relaţiilor interetnice. Sunt şi rămân legat de comunitatea universitară sibiană, menţin un dialog permanent cu conducerea universităţii şi a facultăţii şi bineînţeles cu colegii mei care mă şi susţin. Sunt implicat în dezvoltarea şi derularea mai multor proiecte de cercetare. Continui să mai predau şi dialogul cu studenţii înseamnă foarte mult pentru mine. Încerc să le transmit şi unele experienţe din activitatea mea de la Bucureşti. Relaţia şi comunicarea cu studenţii înseamnă pentru mine şi încărcarea bateriilor şi transferul unor informaţii şi cunoştiinţe în ambele direcţii.

Cum reuşiţi să vă împăcaţi cu faptul că locul dumneavoastră de muncă este la Bucureşti, iar familia la Sibiu?

H.F.: Nu pot să spun că este o viaţă de familie tipică, dar familia mea s-a obişnuit cu această situaţie şi mă susţine. Noi, de mai multă vreme trăim în acest fel, deoarece înainte de a fi numit subsecretar de stat la Bucureşti făceam aceeaşi navetă, fiind consilierul ministrului pentru Afaceri Europene. Practic, cu mai multe întreruperi, începând din anul 2001, eu tot timpul am făcut naveta între Sibiu şi Bucureşti, între Sibiu, Bucureşti şi alte locaţii. 
Este nevoie de foarte multă coordonare, înţelegere. Încerc să fiu, pe cât posibil, în week-end-uri acasă, dacă nu reuşesc poate vin ei spre Bucureşti, sau ne întâlnim în altă parte. Este greu, dar nu imposibil. Am învăţat că nu contează neapărat doar durata ci mai ales calitatea timpului petrecut împreună. 




LINK:
http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/invatamantul-in-limba-germana-este-important-pentru-sporirea-unor-investitii-in-romania-68709.html